rococo (EN)

substantiv, adjectiv

substantiv “rococo”

1. rococo (un stil artistic din secolul al XVIII-lea caracterizat prin ornamentație elaborată și designuri asimetrice)
   Înscrieți-vă pentru a vedea traducerile exemplelor de propoziții și definițiile monolingve ale fiecărui cuvânt.

   The museum's exhibit features furniture from the rococo.
2. rococo (muzică, un stil de muzică din aceeași perioadă cunoscut pentru ușurința și eleganța sa)
   She enjoys playing compositions from the rococo on her violin.

adjectiv “rococo”

1. rococo (în stilul artei sau decorațiunilor rococo, caracterizat de ornamentație elaborată și designuri asimetrice)
   The palace's rococo architecture attracted many visitors.
2. rococo (foarte ornamentat sau complicat)
   The author's rococo prose made the novel a challenging read.