compel (EN)verb
verb “compel”
infinitiv compel ; el compels ; trecut compelled ; part. trecut compelled ; ger. compelling
- a constrângeÎnscrieți-vă pentru a vedea traducerile exemplelor de propoziții și definițiile monolingve ale fiecărui cuvânt.The teacher's strict rules
compelled the students to complete their homework on time. - a impune (o reacție sau un sentiment)The bright colors of the painting
compelled the attention of everyone in the room.