·

indirect (EN)
adjectiv

adjectiv “indirect”

formă de bază indirect (more/most)
  1. indirect (nu spunând ceva direct; sugerând sau vorbind pe ocolite)
    She made an indirect comment about the issue, hoping he would understand.
  2. indirect (care nu merge în linie dreaptă sau pe calea cea mai scurtă; ocolit)
    We took an indirect route to avoid the traffic.
  3. indirect (nu este cauzat de ceva imediat, ci ca rezultat al altui lucru)
    The policy changes had indirect effects on the economy.
  4. indirect (în matematică, care implică demonstrarea prin contradicție sau contrapozitiv)
    The mathematician used an indirect method to prove the theorem.