·

ho (EN)
interjecție, substantiv, verb

interjecție “ho”

ho
  1. folosit istoric de marinari pentru a atrage atenția când se observă ceva
    Land ho! We're finally approaching the shore.
  2. un strigăt pentru a atrage atenția
    Ho! Wait for me!

substantiv “ho”

singular ho, plural hos, hoes sau neînumărabil
  1. curvă
    Don't fall in love with her; she's a ho.
  2. un termen argotic pentru o femeie (adesea considerat ofensator)
    Rappers always seem to have their hoes around, don't they?

verb “ho”

infinitiv ho; el hoes; trecut hoed; part. trecut hoed; ger. hoeing
  1. a se comporta promiscuu
    Despite her charming exterior, everyone knew she was hoeing at night, jumping from one party to another.