·

cultivation (EN)
substantiv

substantiv “cultivation”

singular cultivation, plural cultivations sau neînumărabil
  1. cultivare (procesul de pregătire a terenului și de cultivare a culturilor pe acesta)
    The cultivation of rice is a major economic activity in the region.
  2. Cultivare (actul de a afâna sau întoarce solul pentru a-i îmbunătăți condiția sau a îndepărta buruienile)
    Regular cultivation of the garden helps prevent weeds from taking over.
  3. cultivare (starea terenului de a fi folosit pentru a crește culturi)
    Only a small portion of the land is in cultivation, while the rest is forest.
  4. cultivare (a unei abilități, calități sau pasiuni)
    The cultivation of patience is important in learning a musical instrument.
  5. rafinament
    He is a man of cultivation, well-versed in literature and the arts.